Suprarealismul

Citate
Loading Quotes...

Artistii Suprarealisti au incercat sa se canalizeze inconstient ca un mijloc de a debloca puterea imaginatiei. Injosind rationalismul si realismul literar si puternic influentati de psihanaliza, Suprarealistii credeau ca mintea rationala a reprimat puterea imaginatiei, cantarind-o cu tabu-uri. Influentati si de Karl Marx, au sperat ca psihicul are puterea de a dezvalui contradictiile din lumea de zi cu zi si poate impulsiona o revolutie. Accentul lor pe puterea imaginatiei personale ii leaga de traditia Romantismului, dar spre deosebire de hippie, ei credeau ca dezvaluirile pot fi gasite pe strada si in viata de zi cu zi. Impulsul suprarealist de a atinge mintea inconstienta si interesele lor despre mituri si primitivism, a continuat sa modeleze multe miscari ulterioare, iar stilul ramane influentat pana astazi.

Nascut la Paris, nu s-a limitat doar la Franta. Departe de a fi o mica “capela pariziana”, a avut adepti si a influentat artisti din Anglia, Belgia, Spania, Elvetia, Germania, Cehoslovacia, Iugoslavia si chiar din alte continente: Africa, Asia (Japonia), America (Mexic, Brazilia, Stalele Unite). Suprarealismul urmarea sa puna bazele unei revolutii sociale, intre arta si societate existand o ruptura, intre lumea exterioara si lumea interioara, intre fantezie si realitate. Suprarealistii au cautat sa ofere o solutie pentru rezolvarea acestei rupturi.

Suprarealistii au impartasit unele idei dadaiste, insa au sustinut ca erau bine organizati si mai relevanti lumii noi. Dada isi afla libertatea in practica constanta a negatiei; supralismul incearca sa dea acestei libertati fundamentul unei “doctrine”. Este trecerea de la negatie la afirmatie. Suprarealismul preia multe din pozitiile dadaiste, din gesturile sale, din atitudinile distructive, sensul general al revoltei sale si chiar si metodele sale de provocare. Diferenta consta intr-o abordare diferita. Refuzului total, spontan, primitiv, al miscarii Dada, suprarealismul ii substituie prin cautarea experimentala, stiintifica, sprijinindu-se pe filozofie si psihologie.

Liderul miscarii suprarealiste era considerat Andre Breton. In pictura, calea suprarealismului a fost deschisa de Giorgio de Chirico, care, a fost printre primii pictori care i-au atras atentia lui Breton cand suprarealistii si-au largit atentia de la literatura si poezie catre artele frumoase.

Inceput: 1924 – Sfarsit: 1966 Curentul Suprarealist

Idei principale

André Breton defineste suprarealismul ca „automatismul psihic, in stare pura, prin care isi propune sa-si exprime – verbal, prin intermediul cuvantului scris, sau in orice alt mod – functionarea efectiva a gandirii.” Ceea ce Breton propune este faptul ca artistii ocolesc ratiunea si rationalitate prin accesarea mintii lor inconstienta. In practica, aceste tehnici au devenit cunoscute sub numele de automatism sau scriere automata, ceea ce a permis artistilor sa renunte la gandirea constienta si sa imbratiseze sansa atunci cand creaza opere de arta.

Lucrarea lui Sigmund Freud i-a influentat profund pe suprarealisti, in special capitolul din cartea sa, Interpretarea viselor (1899). Freud a legitimat importanta viselor si inconstienta ca dezvaluiri valabile ale emotiilor si dorintelor umane; expunerea sa de complexe si reprimarile interioare ale sexualitatii, dorintelor si violentei a oferit o baza teoretica pentru o mare parte din suprarealism.

Imaginile suprarealiste sunt probabil, elementul cel mai usor de recunoscut al miscarii, dar este, de asemenea, cel mai evaziv pentru a clasifica si defini. Fiecare artist se bazeaza pe propriile lui motive recurente aparute in vise sau / si mintea inconstienta. La baza lor, imaginile sunt bizare, naucitoare si chiar stranii, asa cum sunt menite sa zdruncine privitorul din ipotezele lui reconfortante. Natura, cu toate acestea, este cel mai frecvent element din imagini: Max Ernst era obsedat de pasari si a avut o pasare alter ego-ul, lucrarile lui Salvador Dalí includ adesea furnici sau oua, iar Joan Miró s-a bazat puternic pe imagini vagi biomorphic.