Ce este Arta Generativă?
„Arta generativă” se referă adesea la arta algoritmică (opera de artă determinată algoritmic, generată de computer), însă artiștii o pot face folosind sisteme de chimie, biologie, mecanică și robotică, materiale inteligente, randomizare manuală, matematică, mapare a datelor, simetrie.
Arta generativă este arta realizată folosind un sistem prestabilit, care include adesea un element de întâmplare – este de obicei vorba despre arta realizată pe baza unui computer.
Practica își are rădăcinile în dadaism, artistul pionier Harold Cohen a fost considerat unul dintre primii practicieni ai artei generative când a folosit roboți controlați de computer pentru a genera tablouri la sfârșitul anilor ’60. Mai recent, câștigătorul premiului Turner, Keith Tyson, a construit un ArtMachine, un sistem recursiv complex care a generat propuneri detaliate pentru lucrările sale de artă.
Termenul de artă generativă este utilizat predominant cand ne referim la un anumit tip de artă realizată pe internet, deoarece artiștii concep programe care pot fi accesate și controlate de public. Arta generativă este, de asemenea, asociată cu arta de proces.
„Arta generativă se referă la orice practică de artă în care artistul creează un proces, cum ar fi un set de reguli de limbaj natural, un program de calculator, o mașină sau o altă invenție procedurală, care este apoi pusă în mișcare cu un anumit grad de autonomie contribuind la sau rezultând într-o operă de artă finalizată.” Philip Galanter
Adesea, arta generativă se inspiră din arta modernă, în special din arta pop care folosește în mod intens modele geometrice ordonate.
Cu toate acestea, este o categorie foarte largă și bogată de artă creată prin cod cu o caracteristică centrală. Arta generativă încorporează într-un fel un sistem autonom.
„Aleatoriu” este un tip de sistem autonom. Prin încorporarea întâmplării într-o piesă de artă de cod, obțineți o piesă de artă diferită, complet unică de fiecare dată când rulați scriptul, algoritmul.
Există, de asemenea, sisteme autonome mai ordonate. Un exemplu este Fractalul lui Mandelbrot, derivat dintr-o ecuație înșelător de simplă. Putem integra, de asemenea, ambele abordări, amestecând ordinea și haosul!
Opera de artă devine o colaborare între computer și artist. Unele aspecte ale operei de artă sunt controlate de codificator, dar nu toate. Artistul controlează atât întâmplarea cât și ordinea din artă.
Într-un fel, cu un sistem autonom, artistul renunță la controlul asupra artei lui, iar computerul face acest lucru pentru el. O perspectivă mai nuanțată apare atunci când este luat în considerare un nou proces creativ.
Artistul codificator se angajează într-o buclă de feedback în care își optimizează constant un sistem pentru a produce rezultate dorite și adesea mai surprinzătoare.
Acest proces cuprinde experimentarea și accidentele fericite, într-un mod care reformulează rolul artistului. Artiști generativi, folosesc elementele de bază ale codurilor precum bucle, fluxul de control și funcții specializate. Le amestecă cu forțe deseori imprevizibile, pentru a produce rezultate complet unice, spre deosebire de orice altceva existent.